Pesteri si avene turistice in Caras-Severin

pesteri
Pestera de dupa Carsa
Foto AS Exploratorii - Bćdescu Bogdan

pesteri
Pestera Buhui
Foto AS Exploratorii - Bćdescu Bogdan

pesteri
Harta Pesteri turistice din Caras-Severin

Asociatia Speologica Exploratorii
Suru Mihai
Morac Iosif

Judetul Caras Severin avānd un relief īn mare parte carstic gazduieste un mare numar de pesteri, multe din acestea situāndu-se īn imediata apropiere a unor trasee turistice marcate, sau chiar a unor drumuri si localitati. Astfel multe din aceste pesteri au devenit obiective turistice de mare interes, īn ciuda faptului ca doar doua din ele au niste amenajari turistice minime (Pestera Comarnic si Pestera Hotilor) si doar una din ele are ghid (Pestera Comarnic).Cu cāteva exceptii pesterile ce pot fi vizitate se afla īn versantii sau īn vecinatatea unor chei sau defilee de mare frumusete, strabatute de drumuri sau trasee turistice marcate. Pesterile nu trebuie vazute ca niste obiective turistice singulare, izolate, ci ca o completare ce aduce un plus de valoare si diversitate, frumusetii peisajului carstic existent.
Datorita faptului ca amenajarile lipsesc, turistul care īsi doreste sa viziteze pesterile din aceasta zona trebuie sa tina seama de urmatoarele reguli:
- nu se intra niciodata de unul singur īn pestera,
- fiecare persoana din grup trebuie sa aiba o sursa de lumina,
- pentru pesterile mari e nevoie de harta,
- īn cazul pesterilor mari sau dificile persoanele care ramān la suprafata trebuie anuntate despre durata estimata a vizitei,
- īn cazul pesterilor cu curs de apa permanent sau temporar, trebuie luate īn calcul conditiile meteo.
Vizita īntr-o pestera implica īntotdeauna o oarecare doza de risc, dar daca acesta este constientizat si sunt luate masurile de precautie necesare, vizitarea unei pesteri poate fi o experienta de neuitat, īntr-o lume radical diferita de cea cu care suntem obisnuiti.

Pestera Gaura Turcului

Se afla la circa 5,5 km de Resita, pe traseul turistic marcat de banda albastra, īn versantul drept al Vaii Sodolu Mare, amonte de confluenta acesteia cu Valea Baciului.
Pestera a fost cartata pe o lungime de 438 m de L. Botosaneanu, A. Negrea si St. Negrea, iar apoi membri Asociatiei Speologice Exploratorii au continuat explorarea si au recartat pestera, aceasta atingānd acum 1870 m lungime si 76,8 m denivelare.
Zona ce poate fi vizitata fara echipament si cunostinte specifice speologiei, este saraca īn concretiuni, interesanta fiind ruina unui zid medieval din zona intrarii.

Avenul Poiana Gropii

Este situat la circa 6 km de localitatea Cuptoare, īn apropierea traseului turistic marcat punct albastru, ce porneste din spatele cantonului silvic Poiana Bichii.
Are o denivelare de -236 m si o lungime de 1029 m, fiind explorat si cartat de membri Asociatiei Speologice Exploratorii. Este cel mai adānc aven din Banat si pentru multa vreme a fost cel mai adānc din tara. Avenul este o īnlantuire de puturi si galerii īnclinate dispuse pe doua ramuri alaturate, are cāteva portiuni frumos concretionate, iar īn partea finala apare un mic pārāias ce se pierde īntr-o galerie joasa.
Nu poate fi vizitat decāt de speologi cu experienta, dar o vizita pāna la intrarea impunatoare a acestuia poate fi foarte interesanta. Atentie putul de la intrare are -90m adāncime!!!

Pestera Comarnic

Este situata la circa 7 km de satul Iabalcea, se poate ajunge la ea si pe traseele turistice marcate banda albastra, triunghi albastru si cruce rosie.
Pestera are o lungime de 6203 m, fiind una din cele mai mari si mai frumoase din Banat, ultimii mai mult de 2000 m au fost adaugati īn urma actiunilor de explorare īntreprinse dea lungul anilor de membri Asociatiei Speologice Exploratorii. Amenajarile din pestera, sistemele de īnchidere la cele doua intrari sunt īntretinute si dezvoltate de aceeasi asociatie, iar ghidul este asigurat tot de aceasta.
Traseul turistic strabate doar etajul fosil al pesterii, acesta fiind format dintr-o succesiune de galerii si sali de mari dimensiuni si foarte bogat concretionate.Ghidul asigura un numar de lampi cu carbid pentru iluminatul de ambianta, dar o sursa de lumina individuala este indispensabila.

Pestera de dupa Cārsa

Este situata īn versantul stāng al Cheilor Carasului la mai putin de 300m de podul pe care trece DJ. Se poate ajunge la aceasta urcānd pe versant pāna la o dolina de prabusire īn care se afla intrarea īn pestera, īnainte de ajunge la Pestera Valeaga sau direct prin Pestera Valeaga urcānd un mic horn din finalul acesteia (varianta mai directa, dar mai dificila).
Pestera are o lungime de circa 1300 m din care 800 m explorati de Asociatia Speologica Exploratorii, ultimii 500 m au fost adaugati īn urma unor explorari recente.
Galeria de acces este fosila, apoi se coboara pāna la un lac sifon (īn mare parte a timpului sec), de unde galeria se desparte īn doua: o parte continua īn amonte pe o galerie īngusta si relativ īnalta, urmānd albia unui curs de apa temporar, care apare īn perioadele bogate īn precipitatii; cealalta ramura porneste de pe fundul lacului si este o galerie joasa cu strāmtori, saritori si puturi. Cea de pe urma este nerecomandata turistilor, fiind foarte periculoasa vizitarea acesteia īn perioade nepotrivite (precipitatii sau iminenta unor precipitatii), sau fara echipament si experienta speologica corespunzatoare.

Pestera Liliecilor

Intrarea de mari dimensiuni īn Pestera Liliecilor este deja emblematica pentru Cheile Carasului, forma acesteia asemanatoare continentului african este ea īnsasi un obiectiv turistic. Totusi pestera mai are si ea cāteva surprize de oferit.
Principalul obstacol īn vizitarea pesterii este pragul de 6-10m de la intrarea acesteia. Acesta nu trebuie luat īn gluma, daca la urcare pentru unii pare o joaca, īn schimb la coborāre e ceva mai dificil. E recomandabil sa se foloseasca o coarda pentru asigurare.
Galeria are dimensiuni mari īn prima parte a pesterii, pe podea sunt depozite de guano, apoi apar cāteva gātuituri datorate concretiunilor abundente care ocupa mare parte din sectiunea galeriei. Pe masura ce īnaintam dimensiunile galeriei se micsoreaza, aceasta reducāndu-se treptat la un tārās īntre arcul galeriei si nisipul de pe podeaua acesteia. Nu e bine sa continuam vizita dincolo de acest punct.

Pestera cu Apa

Īn Cheile Gārlistei, strabatute de traseul turistic banda galbena , poate fi vizitata Pestera cu Apa din Cheile Gārlistei. Pestera se afla īn versantul drept al cheilor la circa 4,5km de localitatea Gārliste (2,5km drum - Poiana Peris, 2 km poteca marcata - malul drept Cheile Gārlistei).
Intrarea mare si perfect ovala, a pesterii nu este īntotdeauna vizibila din poteca, din cauza vegetatiei, dar albia unui mic pārāias care vine din pestera si traverseaza poteca pe care ne aflam, ne arata drumul.
Doar primii 250 m din cei 397 m, pot fi vizitati, accesul mai departe fiind blocat de un dop de nisip dupa care pestera continua (C.S. Cristal Timisoara -1979). Īn portiunea vizitabila, zonele frumos concretionate (gururi,scurgeri parietale, stalagtite,stalagmite) si mai spatioase alterneaza cu zone īn care pe peretii goi sunt vizibile doar urmele trecerii apei (lingurite, septe, hieroglife), īn cāteva locuri sunt depozite masive de guano. Pārāiasul ne īnsoteste pe tot parcursul vizitei, deplasarea facāndu-se īn mare parte prin albia acestuia.

Pestera Buhui

Pestera Buhui are o lungime de 6500 km (C.S. Speotimis si C.S. Cristal Timisoara), fiind cea mai mare din Banat. Se afla la circa 3 km de orasul Anina pe drumul forestier ce trece pe langa Orasul Nou sau din dreptul cimitirului orasului in directia lacului Buhui circa 4 km , se poate ajunge la ea si pe traseul turistic marcat de banda albastra.
Pestera are trei intrari: Intrarea Certej, Intrarea prin Dolina si Grota Buhui, toate trei de mari dimensiuni. Galeria principala urmeaza cursul subteran al Pārāului Buhui, care pe traseul sau are lacuri si cascade (Cascada Mare – 3 m). La intrarea īn Grota Buhui se afla un baraj pentru captarea apei (pestera fiind sursa de apa pentru orasul Anina), care ridica nivelul apei pe ultimii 400 m de galerie, aceasta neputānd fi parcursa decāt cu barca sau īnot (īn costum de neopren). Īn afara galeriei principale mai sunt galerii fosile si sali de mari dimensiuni (Sala Ursilor, Sala Coloanelor, Sala Domurilor), concretiuni splendide, uneori de dimensiuni remarcabile, care apar atāt pe parcursul acvatic cāt si īn salile fosile.
Folosind alternativ cele trei intrari se pot vizita mari portiuni din pestera. Parcurgerea īn totalitate a pesterii e o actiune care trebuie bine pregatita, pestera fiind complexa si dificila, punānd vizitatorului atāt probleme de orientare cāt si probleme de parcurs (cascade, lacuri, catarare). Pentru o vizita completa cel mai indicat este sa luati legatura cu o asociatie speologica.

Pestera Ponor Uscata

Īn vecinatatea soselei ce leaga Anina de Oravita (DJ) la km… pe partea stānga a drumului se afla Pestera Ponor Uscata – 265 m lungime (V. Sencu). Intrarea se afla īntr-o dolina aflata pe partea stānga a potecii, cam īn dreptul locului unde trebuie sa coborām se vede pe cealalta parte a potecii o alta intrare de tip aven. Dupa intrare se poate vizita in stānga o galerie mai scurta, iar īn dreapta galeria principala. Partea de īnceput a pesterii este descendenta pe o panta de grohotis. Prima sala īn care ajungem este luminata printr-o fereastra naturala (gura avenului pe care l-am folosit ca punct de reper pentru a coborī īn dolina), īn josul pantei se ajunge la un sorb, iar daca continuam pe sub fereastra naturala si putin īn dreapta, ajungem īntr-o galerie fosila care a fost odata frumos concretionata, dar din cauza lucrarilor la drum si a vizitatorilor fara bun simt, acum ne putem doar īnchipui frumusetile ce īmpodobeau pāna nu demult aceasta pestera.

Pestera lui Miloi II

Se afla īntr-un sector de chei al Vaii Minisului, pe versantul drept, aval de lacul Valea Minisului si amonte de afluentul de stānga Gura Izvorului. Pentru a ajunge la Pestera lui Miloi II trebuie sa trecem apa Minisului. Pestera are o intrare principala mare īnalta de 5m si alte 4 intrari mai mici, nu toate penetrabile. Lungimea pesterii este de 132 m (St. Negrea, 1962) si este destul de frumos concretionata si destul de bine conservata, probabil apa Minisului a protejat-o de vizitatorii mai nehotarāti. Se poate ajunge la pestera pe drumul ce leaga Anina de Bozovici (DJ)

Pestera Gaura Porcariului

Situata pe Cheile Nerei la circa 2 km amonte de Cantonul Damian, pe versantul stāng. Intrarea se afla la o altitudine relativa de cca. 50m, din pacate e greu de reperat, din cauza vegetatiei. Are o lungime de 152 m (St. Negrea, 1961) si este vizibil degradata īn unele locuri, īn principal din cauza folosirii ei īndelungate de catre localnici, ca adapost pentru animale, fapt sugerat si de denumirea primelor doua sali: Sala Cailor si Sala Oilor. Īn zona finala pestera este frumos concretionata. Vizita este placuta si relativ usoara, singura dificultate fiind identificarea intrarii.

Pestera Gaura cu Musca

Īn zona Defileului Dunarii se poate vizita pestera Gaura cu Musca, situata chiar lānga drumul care strabate defileul, amonte de localitatea Coronini (Pescari). Intrarea se afla deasupra drumului īn dreptul unui izvor captat. Lungimea pesterii este de 254 m (St. Negrea, 1962). Īn dreapta intrarii se poate merge cāteva zeci de metri pe o galerie fosila, dar pentru a ajunge mai īn profunzime va trebui sa urmam cursul apei. Pentru a scurtcircuita o zona cu apa foarte adānca, trebuie sa urcam un prag alunecos de cca. 2m aflat īn Sala Liliecilor, apoi sa īnaintam pe o galerie destul de joasa pāna vom ajunge iarasi la apa. Pāna la finalul pesterii se poate merge usor pe lānga apa. Trecem pe lānga intrarea Galeriei cu Argila si destul de repede ajungem la sifonul din finalul pesterii. Pestera are concretiuni destul de frumoase īn partea finala si are numeroase colonii de lilieci. Īn zona intrarii sunt ruinele unei fortificatii din jurul anilor 1800.

Pestera Hotilor

Se afla īn Baile Herculane lānga Hotelul Roman, intrarile sunt vizibile din drum, niste scari de beton urca pāna la intrare. Pestera a fost locuita din paleoliticul mijlociu, avānd o foarte mare importanta arheologica. Fiind foarte intens vizitata, este foarte degradata, peretii sunt acoperiti de iscalituri, unele din acestea foarte vechi, altele facute cu foarte multa migala. Paradoxal aceasta colectie de semnaturi, prin valoarea lor istorica au crescut valoarea pesterii. Pestera are 143m (St. Negrea, 1962), iar cea mai veche semnatura este datata 1820.

CONTACTE

Asociatia Speologica Exploratorii

Tel: 0255 210914
Fax: 0255 210914
e-mail: aser_ro [ at ] hotmail.com
site web: www.exploratorii.ro
site web: comarnic.exploratorii.ro
site web: www.semenic.online
 
minim width